Îndată ne bate la ușă și anul nou. Îmi aduc aminte de postarea de acum un an… publicată parcă mai ieri… eh, fugit irreparabile tempus. Cred că a venit timpul să ne luăm rămas bun și de la acest an care trece și să-i mulțumesc.

A fost greu și mai puțin, cu lacrimile și bucuriile lui, plin de o magie specială, plin de omuleți dragi și de clipe de neuitat.

Dar să începem cu începutul… am mai lăsat în urmă un an de facultate, două-trei sesiuni, cărți de tot felul frunzărite, cursuri citite și răscitite… am văzut locuri noi, țărișoara asta a noastă e atât de mică și mare în același timp, nu știu dacă voi putea zice vreodată că “uite, am văzut-o pe toată”… am descoperit oameni străini mie în persoanele pe care le știam odată prieteni, am înțeles cât de mult urăsc handicapul egocentristic și prostia omenească, sentimentul a devenit măsurabil… în principiu, a fost un an frumos!

La mulți anișori! Sărbători fericite!