Arhivele lunare: Septembrie 2011

vis ciudat

E ciudat să simți cum îți sare inima din piept, nu-ți mai ajunge aer și nu te mai poți opri din lacrimi care scaldă amândoi obrajii. Plâng de fericire sau nu… nu mai știu. Nici nu mai contează. Sunt un laș, un laș care a știut asta dintotdeauna. O naivă fără margini care a reușit să ascundă atât de iscusit realitatea de sine însuși. Fiecare lacrimă îmi face atâta rău! Pate că e mai bine, e mai bine că am fost și sunt așa…

Încerc să strig și mă trezesc. Mă trezesc cu larimi în ochi… de fericire sau nu, nu mai contează. Fiecare lacrimă îmi face atâta rău… Am visat cel mai ciudat vis, un vis în care am zburat…

Visare:

Mă sufoc,
Zbor…
Plâng-
Mor.

Anunțuri

naiv

și azi mai ești penal romantic ce crede încă în minuni,

în jurul tău se țese intrigi și lumea-i plină de minciuni,

crezi în iubire, în dreptate… ce prost mai ești și ce tâmpit…

și doare, doare tot mai tare, un suflet de erou rănit!

revino-ți, azi nu e ca mâine cum nu va fi nici mâine ieri!

te pleacă, rob al neputinței și al eternelor plăceri,

revino-ți, ești marionetă, ești un copil al nimănui

când crezi în vorbe, nu în fapte, prieten ești al nu știu cui…

sunt dur zicându-ți aste vorbe, amice, ce pot altceva

decât să-ți spun la încheiere: iubirea nu te va salva!

Spunem NU viselor!

Când ai așteptări de la ceva, când speri, când visezi… într-un final poți să obții (sau nu) ceea ce-ți dorești. Însă doar atunci când nu-ți faci iluzii, lași lucrurile să evolueze de la sine, nu-ți dorești ceva cu ardență, obții ceea ce nu ți-ai fi putut imagina vreodată – visul împlinit. Pare ciudat și încâlcit, dar, ironia sorții, așa este! Visul meu nu a fost să trec Prutul, dar l-am trecut. N-am visat că voi ajunge și mă voi închina la mormântul lui Ștefan cel Mare, că voi vedea cele mai frumoase mănăstiri din Moldova, voi explora Iașii și voi bate pasul pe drumurile Ipoteștiului lui Eminescu…

Nu am nici un regret. Nu risc să rămân decepționată. Pentru asta am făcut un mic sacrificiu: pur și simplu mi-am interzis să mai visez.

Am înțeles că chiar și ceea ce nu-ți dorești vei obține neapărat… cu timpul. Fiecare primește ce este al său după merit. Da, trebuie să muncești. Iar dacă ai făcut tot ce ți-a stat în puteri și nu ai obținut nimic, ai puțintică răbdare! În fiecare dimineață mă voi trezi uitând ce am visat toată noaptea și voi suride pentru că înainte mă așteaptă încă o zi frumoasă. Fiecare zi este una specială!

„Şi după un timp, omul învaţă că – daca e prea mult – până şi căldura cea dătătoare de viaţă a soarelui, arde şi calcinează. Aşa că începe să-şi planteze propria grădină şi-şi împodobeşte propriul suflet, în loc să mai aştepte ca altcineva să-i aducă flori, şi învaţă că într-adevăr poate suporta, că într-adevăr are forţa, că într-adevăr e valoros, şi omul învaţă şi învaţă… şi cu fiece zi învaţă.” (Cu timpul – Jorge Luis Borges)