Arhivele lunare: Iunie 2012

cele mai…

probabil cele mai frumoase amintiri și cele mai prețioase momente forever… cum să uiți așa ceva 🙂

Cheile Bicazului, apa aia limpede de munte, curată ca lacrima și rece ca gheața… Stâncile care urcă pân la cer, briza care răcorește până și sufletul… mirific peisajul

Lacul Roșu. Se zice că denumirea vine de la oxizii și hidroxizii de fier aduși de Pârâul Roșu. În fine, eu credeam că e din cauza algelor ce au o nuanță brumărie-roșiatică, ceea ce demonstrează că apa conține compuși ai fierului, cu siguranță. „Mördersee” este cel mai mare lac natural de acumulare din România.

Când am trecut eu pe acolo, era verde.

Acest lac s-a format în anul 1837 în urma surpării unei părți din masivul muntos (Vârful Ghilcoș). De aici și bârnele, probabil.

Și dacă tot eram pe lângă Lacul de acumulare Izvorul Muntelui de pe râul Bistrița (cunoscut și sub denumirea Lacul Bicaz). Despre omul care a realizat planurile barajului aflația aici. Barajul are o înălțime de 127 m, o lungime de 435 m și o lățime maximă la bază de 119 m. Pentru ridicarea barajului au fost turnați 1.652.000 mc de beton. Oau!

Budapesta -una dintre cele patru capitale prin care trece Dunărea. Are o arhitectură genială, tipic austo-ungară, cu clădiri frumoase, de maxim 4-5 nivele. Primul metrou de pe continent se găsește aici. Undeve pe lângă Parlament se mai văd ruinile unei vechi cetăți din evul mediu.

Cu toate acestea, aici parcă te mai simți ca-n România, cu excepția pistelor de bicicliști care sunt peste tot. Sunt invidioasă pe unguri.

După cum bine se știe, acest oraș este legendar prin podurile peste Dunăre. Mie capitala Ungariei îmi place mai mult noaptea.

„Salutări din Viena” – biscuite tradițional.

Viena, o altă capitală străbătută de Dunăre. Aici ești cu totul într-o altă lume.

Stilurile arhitectonice ale orașului sunt dintre cele mai variate, cred că le găsești pe toate aici. La fel ca-n Budapesta, zgârâie norii nu sunt decât într-un anumit sector al capitalei, clădirile sunt cu 4, maxim 5 nivele, iar clădirile istorice sunt conservate perfect

Palatul Schonbrunn cu un parc impresionant, grădini dispuse geometric în stil baroc… m-am convins, fizic nu ai cum să-l vizitezi pe tot într-o singură zi.

Aproximativ jumătate din suprafața Vienei este destinată spațiului verde.

Timpul de afară a fost de partea noastră… păcat că încă nu erau înfloriți trandafirii.

cel mai fain muzeu la care am fost… Haus des Meeres

Sushi, miezul nopții, centrul Vienei… frumos. Cel mai genial a fost sosul verde deschis la culoare care nu știam ce e… cel mai picant sos încercat vreodată (punctul culminant este că nu-și face efectul din prima)

Impresiile sunt dintre cele mai frumoase. Cea mai, cea mai, cea mai frumoasă vacanță din viața mea de până acuma.

Dreptatea

Nu am nici eu dreptate, nu ai nici tu… nici ea, nici noi… de ce toată lumea, în definitiv, caută dreptatea?! Pân’ la urmă ajungi să înțelegi că nu tot ce faci e corect, sau e corect dar nu trebuia făcut, sau ai gândit într-un fel, iar acuma crezi cu totul altceva… Dreptatea e ceea ce crezi tu, la un moment dat, că este corect…

Ce este o normă? O lege morală sau scrisă, inventată tot de oameni cu scopul de a le ușura existența.

Dacă ceva este sau se crede anormal, nu este neapărat și defect sau incorect… comunicarea asta.

Eticul și moralul se naște doar în conștiința fiecăruia.

Mirific peisajul, păcat de drumuri…

Daca tot campania electorala a fost in toi si fiecare candidat la postul de primar si de consilier a venit cu promisiuni fel de fel, mi-am zis sa vorbim un pic despre starea drumurilor in Județul Suceava.

Acum trei ani am fost la o biserica undeva pe langa Radauti (Biserica Inaltarea Sfintei Cruci din Volovat). Tot atunci a avut loc primul meu contact cu drumurile proaste facute pe banii europeni. Biserica este ctitorita lui Stefan cel Mare de prin anii 1500-1502 si  se zice ca aici s-au cununat parintii lui Ciprian Porumbescu. Luand-o pe jos am avut timp sa contemplez din plin imprejurimile. Am deviat gtrav de la traseu, ca de obicei, si la un moment dat, in fata noastra a aparut o inscriptie: „proiect finantat ue finalizat 2004”. Vreau sa zic ca starea drumului era jalnica, avea cratere pe el de mai mare dragul, ce sa mai zici. Nici azi nu cred ca s-au schimbat lucrurile prea mult pe acolo, cu toate ca n-am mai calcat pe acel traseu.

Acum doua luni am mers pe un alt drum, judetul Suceava… un drum care duce spre Transilvania, spre punctul vamal cu ungurii.  Peisajul era mirific: munti, serpentine… Raiul pe Pamant, credeti-ma pe cuvant, pacat de drumuri. Cea mai buna caracterizare a acelor drumuri ar fi: drumuri pentru sporturi extreme si senzatii tari. In Ungaria, in Austria in veci nu vezi asa peisaje. Turistii ar ramane cu siguranta incantati, pacat ca traseul e inaccesibil sau foarte anevoios. Cum am trecut de indicatorul care arata hotarul dintre judete, cum situatia s-a schimbat in mai bine, nu cu mult, dar totusi…

Si in loc de incheiere: Sunt curioasa ce va fi peste inca 3-4 ani. Trebuie de mentionat faptul ca prezenta la vot la alegerile pentru functia de primar in orasul Suceava au fost in acest an peste asteptari iar ideea „iesi la vot si poti castiga un automobil” mi s-a parut cea mai geniale si cea mai ieftina momeala pentru cei „saraci cu sufletul” …cozile in fata asazisului centru comercial Bucovina erau si a doua zi dupa alegeri.